BOROŞNEU MIC
Boroşneul Mic este aşezarea geamănă a comunei, fiind situat în valea pârâului Boroşneu, cu 4 km mai sus, la poalele Munţilor Buzăului. Se presupune că s-a desprins cândva din Boroşneu. În secolele XVIII-XIX figura ca important centru economic şi administrativ.
Marea parte a localnicilor lucra pe proprietăţile familiilor Tompa şi Domokos. Aceste proprietăţi se lungeau în sud până la partea superioară a ţinutului Buzăului, fiind graniţa dintre pământurile familiilor Mikes din Zagon şi Beldi de la Ozun. Boroşneu Mic figura în registrul din 1567 cu 16 porţi , de-a lungul secolelor a cunoscut o dezvoltare intensă, în anul 1900 trăiau aici 1500 de suflete. Azi satul numără aproximativ 400 de locuitori. În urma reformării bisericii s-a format aici comunitatea reformată , biserica şi-a căpătat forma actuală în 1797, de atunci fiind renovată şi lărgită de mai multe ori.
La începutul anilor 1600 în sat funcţionau deja instituţii de învăţământ. Din punct de vedere al valorilor spirituale Boroşneu Mic ocupa mereu un loc de frunte printre satele învecinate. Familia Tompa a lăsat maghiarilor nenumărate valori. Familiile poeţilor Tompa Laszlo şi Tompa Mihaly îşi au originile la Boroşneu Mic.
Demnă de valorile pe care le are este cel mai bogat parc istoric memorial înfinnţat la Boroşneu Mic. În 2007 , cu ocazia Întâlnirii Internaţionale a Maghiarilor din Ţinutul Trei Scaune, aici s-a inaugurat o grădină cu opt monumente funerare, numit Octogonul de la Trei Scaune. În Octogon se cinsteşte memoria unor personalităţi din domeniul literaturii, vieţii publice, al sănătăţii, pedagogiei, ştiinţei, sportului şi vieţii religioase. În acest parc erau mai demult câteva monumente funerare, azi cei interesaţi pot admira 29 de pietre funerare şi trei alte monumente.
Odinioară în sat se înălţau mai multe conacuri ale nobililor , din care azi a rămas doar Casa Joos. Cu clădirile sale, cu atmosfera sa Boroşneu Mic oferă imaginea unui mic sat secuiesc, unde oameni prietenoşi şi ospitalieri îşi primesc cu drag vizitatorii.
Se află la poalele nordice ale munţilor Buzăului, în valea Pârâului Mare, fiind un aşezământ satelit al comunei Boroşneu Mare. Numele familiilor renumite- Tompa, Damokos si Joós-, care au avut un rol însemnat în viaţa comunităţii în secolul al XIX-lea, astăzi sunt pomenite doar de ruinele boltelor funerare. Pasarela cioplită din piatră a Conacului Damokos (1728), lucrarea fiind efectuată de către Tompa Miklós, se află astăzi în holul Muzeului Naţional Secuiesc.
O personalitate renumită din istoria aşezământului este Nagy Károly (1868-1926), episcop reformat, scriitor cleric. În timpul studiilor sale teologice de la Aiud, a petrecut un an la Marburg, respectiv un an la Utrecht. Dupa întoarcerea sa acasă a fost pastor la Aiud şi Braşov. În anul 1895 a fost profesor al Facultăţii Teologice Reformate din Cluj Napoca, începând din 1908 a îndeplinit funcţia de notar principal al Eparhiei Reformate din Transilvania, iar din 1918 până la moartea sa a fost episcopul Transilvaniei. A fost responsabil şi pentru editura magazinelor Erdélyi Protestáns Lapok (Foi Protestante din Transilvania) si Protestáns Szemle (Viziune Protestanta). În onoarea sa a fost aşezata o placă de marmură pe peretele bisericii.
Sub brazii plantaţi în 1896, placa memorială a locotenentului honved Lisznyói Damó Lajos (1820-1895) ne aminteşte de Revoluţia din 1848-49.
La iniţiativa lui Damó Gyula, educator pensionat, în centrul aşezământului a luat naştere un parc memorial unic în regiunea Trei Scaune. În acest parc putem vedea monumentele care comemoreaza înfiinţarea statului naţional maghiar, lupta de la Nándorfehérvár, monumentul Marilor Doamne din istoria naţiunii maghiare, cele ale voievozilor transilvăneni,numele cărora au rămas în istorie, monumentul martirilor secui din 1956 precum şi monumentul dedicat Revoluţiei din 1848-49.
(www.covasna.info.ro)
