Get Adobe Flash player

LEŢ

Un alt sat al comunei Boroşeu este Leţ, aşezarea fiind situată pe malul drept al pârâului Feketugy, prima amintire scrisă datează din anul 1333. Conform tradiţiei satul s-ar fi născut din trei sate pustiite de tătari: Korpacs, Despo şi Galath. Datorită aşezării sale centrale era locul de organizare a marilor adunări ale Ţinutului Trei Scaune. În octombrie 1600 aici s-a ţinut Marea Adunare Naţională a Secuilor.

În locul şanţurilor deasupra satului aici se afla în secolul al XIII-lea o cetate de lemn, apoi în 1562, după înfrângerea răscoalei secuilor , aici a construit domnitorul Janos Zsigmond cetatea Szekelybanja, a cărei pereche este la Odorheiu-Secuiesc, Szekelytamadt. Fortăreaţa a fost distrusă în 1597 de secui, apoi tot ei au reconstruit-o. Azi nu este nici urmă din cetate. Biserica satului a fost construită în secolul al XVI-lea şi sfinţită în cinstea Sfântului Nicolae, biserica reformată de azi şi-a căpătat forma finală la reconstrucţia dintre anii 1878-1884.

Documentele amintesc prima oară şcoala din sat în 1744, când învăţător era Benedek Janos. În 1868 s-a inaugurat noua şcoală. Clădirea actuală a instituţiei va fi renovată în curând. Conform tradiţiilor secuieşti , în viaţa satului cultura şi învăţământul au jucat mereu roluri importante. Căminul Cultural a preluat numele aristului foto Bartha Arpad, în faţa clădirii un monument cinsteşte memoria lui. La Leţ s-a născut în 1857 şi artistul plastic Gyarfas Jeno. Casa familiei a fost demolată în anul 1960.

Renumitul artist plastic şi-a început studiile la Budapesta la Şcoala Mintarajz, sub îndrumarea lui Szekely Bertalan , apoi a studiat la Munchen şi Madrid. Mai târziu s-a stabilit la Sfântu-Gheorghe, unde a fost vizitat şi de scriitorul Jokai Mor. Capodopera lui Gyarfas este lucrarea Tetemrehivas, inspirată de Arany Janos, cu care a câştigat marele premiu Mucsarnok. Picturile sale pot fi admirate în galeria Gyarfas Jeno, din cadrul Muzeului Naţional Secuiesc de la Sf. Gheorghe.

Aşezământul se află la o distanţă de 4 km de Boroşneu Mare, pe malul drept al Râului Negru. De numele satului se leagă amintirea adunării naţionale din octombrie 1600, care a avut loc dupa eşecul voievodului Mihai Viteazul sprijinit de către secui. Grădiştea de Munte, ce se află în vecinătate, aparţine de Leţ din punct de vedere administrativ începând din anul 1899.

Biserica reformată din sat a fost construită în 1878, iar clădirea impozantă din centru-Casa de Cultură- a fost ridicată în 1908.

Personalităţile importante din istoria satului sunt: Gyárfás Győző (1855--1912), inginer regal al oraşului Sfântu Gheorghe, al numeroaselor planuri de monumente, editorul ziarului Székely Nép (Naţiunea Secuiască; Szacsvai Sándor (1752--1815) editorul ziarului Magyar Hírmondó (Cronica Maghiara); Keresztes Károly (1891--1944) jurist, compozitor, care in 1927 l-a găzduit în casa lui pe compozitorul Bartók Béla.

(www.covasna.info.ro)