Get Adobe Flash player

Împrejurimile deosebit de frumoase ale Boroşneului Mare sunt bogate în specii rare de plante, iar peiajul feeric este ideal pentru recreere şi excursii.

Boroşneul Mic este aşezarea geamănă a comunei, fiind situat în valea pârâului Boroşneu, cu 4 km mai sus, la poalele Munţilor Buzăului. Se presupune că s-a desprins cândva din Boroşneu. În secolele XVIII-XIX figura ca important centru economic şi administrativ.

Marea parte a localnicilor lucra pe proprietăţile familiilor Tompa şi Domokos. Aceste proprietăţi se lungeau în sud până la partea superioară a ţinutului Buzăului, fiind graniţa dintre pământurile familiilor Mikes din Zagon şi Beldi de la Ozun. Boroşneu Mic figura în registrul din 1567 cu 16 porţi , de-a lungul secolelor a cunoscut o dezvoltare intensă, în anul 1900 trăiau aici 1500 de suflete. Azi satul numără aproximativ 400 de locuitori. În urma reformării bisericii s-a format aici comunitatea reformată , biserica şi-a căpătat forma actuală în 1797, de atunci fiind renovată şi lărgită de mai multe ori.  

În această zonă au fost descoperite rămăşiţe arheologice din epoca neolitică şi romană. La Boroşneul Mare au fost descoperite ruinele unui castru roman care asigura apărarea drumurilor romane spre strâmtoarea Oituz, şi spre zona Întorsurii Buzăului. Comoara de aur de la Ţufalău descoperită în anul 1840 în opinia unora datează din epoca de bronz, iar într-o altă opinie fiind considerată de origine scită. Cetatea Borz din Valea Mică este datată din epoca de bronz, Evul Mediu timpuriu. O parte a pieselor comorii din Ţufalău sunt păstrate în prezent în Muzeul Naţional al Ungariei, dar şi în Muzeul Istoriei din Viena. Pe dealul cetăţii de lângă localitatea Leţ, în secolul XIV se afla cetatea regală, din lemn a regelui Nagy Lajos. În locul acesteia a fost construită cetatea Székely bánja, binecunoscută în istoria secuilor.

.....

La începutul anilor 1600 în sat funcţionau deja instituţii de  învăţământ. Din punct de vedere al valorilor spirituale Boroşneu Mic ocupa mereu un loc de frunte printre satele învecinate.

Familia Tompa a lăsat maghiarilor nenumărate valori. Familiile poeţilor Tompa Laszlo şi Tompa Mihaly îşi au originile la Boroşneu Mic.

Demnă de valorile pe care le are este cel mai bogat parc istoric  memorial înfinnţat la Boroşneu Mic. În 2007 , cu ocazia Întâlnirii Internaţionale a Maghiarilor din Ţinutul Trei Scaune, aici s-a inaugurat o grădină cu opt monumente funerare, numit Octogonul de la Trei Scaune. În Octogon se cinsteşte memoria unor personalităţi din domeniul literaturii, vieţii publice, al sănătăţii, pedagogiei, ştiinţei, sportului şi vieţii religioase. În acest parc erau mai demult câteva monumente funerare, azi cei interesaţi pot admira 29 de pietre funerare şi trei alte monumente.

....

Odinioară în sat se înălţau mai multe conacuri ale nobililor , din care azi a rămas doar Casa Joos. Cu clădirile sale, cu atmosfera sa Boroşneu Mic oferă imaginea unui mic sat secuiesc, unde oameni prietenoşi şi ospitalieri îşi primesc cu drag vizitatorii.

Un alt sat al comunei Boroşeu este Leţ, aşezarea fiind situată pe malul drept al pârâului Feketugy, prima amintire scrisă datează din anul 1333. Conform tradiţiei satul s-ar fi născut din trei sate pustiite de tătari: Korpacs, Despo şi Galath.

Datorită aşezării sale centrale era locul de organizare a marilor adunări  ale Ţinutului Trei Scaune. În octombrie 1600 aici s-a  ţinut Marea Adunare Naţională a Secuilor.

În locul şanţurilor deasupra satului aici se afla în secolul al XIII-lea o cetate de lemn, apoi în 1562, după înfrângerea răscoalei secuilor , aici a construit domnitorul Janos Zsigmond cetatea Szekelybanja, a cărei pereche este la Odorheiu-Secuiesc, Szekelytamadt. Fortăreaţa   a fost distrusă în 1597 de secui, apoi tot ei au reconstruit-o. Azi nu este nici urmă din cetate.

Biserica satului a fost construită în secolul al XVI-lea şi sfinţită în cinstea Sfântului Nicolae, biserica reformată de azi şi-a căpătat forma finală la reconstrucţia dintre anii 1878-1884.

Documentele amintesc prima oară şcoala din sat în 1744, când învăţător era Benedek Janos. În 1868 s-a inaugurat noua şcoală. Clădirea actuală a instituţiei va fi renovată în curând. Conform tradiţiilor secuieşti , în viaţa satului cultura şi învăţământul au jucat mereu roluri importante. Căminul Cultural a preluat numele aristului foto Bartha Arpad, în faţa clădirii un  monument cinsteşte memoria lui.

La Leţ s-a născut în 1857 şi artistul plastic Gyarfas Jeno. Casa familiei a fost demolată în anul 1960.

Renumitul artist plastic şi-a început studiile la Budapesta la Şcoala Mintarajz, sub îndrumarea lui Szekely Bertalan , apoi a studiat la Munchen şi Madrid. Mai târziu s-a stabilit la Sfântu-Gheorghe, unde a fost vizitat şi de scriitorul Jokai Mor. Capodopera lui Gyarfas este lucrarea Tetemrehivas, inspirată de Arany Janos, cu care a câştigat marele premiu Mucsarnok. Picturile sale pot fi admirate în galeria Gyarfas Jeno, din cadrul Muzeului Naţional Secuiesc de la Sf. Gheorghe.

Ţufalăuse situează pe malul stâng al pârâului Feketeugy. Demult se numea Csiafalva. Comunitatea care numără 200 de suflete este de religie reformată. De numele satului se leagă o importantă descoperire arheologică , găsită în 1840 cu ocaziaconstruirii drumului.

Bogata descoperire, care cuprindea printre altele şi harnaşament, este păatrată la Muzeul Naţional Maghiar şi Muzeul de Istorie de la Viena. Pentru salvarea comorii satul a primit 1000 de galbeni, cu care şi-au construit actuala biserică. Biserica se află lângă drumul principal, la umbra copacilor milenari.

Mica aşezare a fost sortită distrugerii în vechiul regim, au vrut să are şi cimitirul. În ultimele decenii însă satul şi-a revenit.

Imaginea satului colorată de casele noi, maşinile agricole care se înşiruie în curţi şi în faţa anexelor , ne demonstrează faptul că aici generaţiile următoare vor avea un viitor sigur.

Dobolii de Sus

Dobolii de Sus se situează la poalele Munţilor Buzăului, la 5 km distanţă sud-est de Boroşneu Mare. Aşezarea de răsărit a  fostului Scaun Sepsi, fiind vecină cu Scaunul Orbai este una dintre cele 15 sate situate pe malul pârâului Feketeugy. În legătură cu denumirea satului există doar presupuneri: Benko Jozsef consideră că în sat locuiau mai mulţi toboşari, care adunau satul în caz de pericol cu tobele. Aşezarea reformată numără aproximativ 200 de suflete. Nu există date exacte legate de construcţia bisericii, conform presupunerilor s-ar fi construit în Evul Mediu, în 1773. Turnul cu cupolă a fost adăugat mai târziu la clădire. În turn au fost aşezate două clopote. Cel mai mic este operă de artă din perioada renaşterii, fiind realizat în 1693, cel mare datează din 1893. Valoare unică, de nepreţuit a bisericii este plafonul popular de lemn, realizat de Szendrei Jozsef în 1768.Băncile şi partea de vest a bisericii sunt din anul 1773, scaunul preotesc şi orga din 1782, coroana de deasupra amvonului din 1808. Dealul de lângă biserică este acoperit de păduri de brazi milenari.

Izvorul  din pădure este cuprins şi într-o legendă, conform localnicilor nici în seceta cea mai gravă acest izvor nu poate seca. Sub izvor se află vechiul cimitir, ale cărei pietre funerare interesante atrag atenţia. Fiecare piatră povesteşte despre o viaţă , viaţa celor care se odihnesc aici este povestită în versuri.

......

În centrul satului se află monumentul Harmas-Halom, ridicat în cinstea ostaşilor apărători ai patriei recrutaţi în anul Pactului de la Viena.

Prima şcoală din Dobolii de Sus a fost ridicată în anul 1874, azi elevii studiază în clădire nouă.

Marea parte a localnicilor se ocupă cu agricultura, posibilităţile regiunii sunt favorabile şi cultivării fructelor, ţuica de prune de la Dobolii de Sus este renumită departe în lume.

Valea Mică

O altă aşezare a comunei este Valea Mică. Se află la 5km  sud de Boroşneu Mare, în valea pârâului Mic, la poalele de nord a Munţilor Buzăului, între vârfurile Avas şi Csere. Satul s-a populat târziu, în anul 1910 încă nu avea locuitori. În 1992 număra doar 27 de localnici, azi numără 24 de suflete.

......

Peisajul pitoresc oferă o imagine deosebită atât vara cât şi iarna. Împrejurimile acoperite cu zăpadă sunt favorabile iubitorilor sporturilor de iarnă. Pentru copii reprezintă o adevărată aventură să te dai cu sania pe dealurile din apropiere.

.....

 Vizitatorii sunt aşteptaţi mereu în satele comunei cu voie bună şi ospitalitate. Localnicii sârguincioşi clădesc pentru generaţiile următoare viitorul sigur.