Get Adobe Flash player

Boroşneu Mare este una dintre importantele aşezări ale judeţului Covasna, fiind situată pe teritoriul fostului Scaun Sepsi. Localitatea se află la ramificaţia din partea stângă a drumului judeţean 121, la 17 km de reşedinţa de judeţ, Sfântu-Gheorghe. Din punct de vedere administrativ de comună mai aparţin: Boroşneu Mic, Leţ, Ţufalău, Dobolii de Sus, Valea Mică. Comuna se află la poalele Muntelui Oltar, casele fiind construite în valea pârâului Boroşneu, care coboară din Munţii Buzăului, la o altitudine de 530-540 metri de la nivelul mării. Numele comunei provine din cuvântul slav-bulgar „ borosnyo", care înseamnă mestecăniş.De fapt aşezarea este amintită prima oară în 1332 sub denumirea de Burizno.

De-a lungul secolelor Boroşneu Mare a funcţionat ca reşedinţă administrativă , ca reşedinţă industrială şi de târguri. La sfârşitul secolului al XIX-lea în sat lucrau deja 35 de meşteşugari. Comuna numără mai mult de 1500 de localnici, marea majoritate fiind de naţionalitate maghiară, de religie reformată. Biserica reformată a câştigat teren în anii 1570. Lucrările de construcţie a bisericii au fost începute în 1854, iar cistirea bisericii a avut loc în 1856. Este o construcţie cu o singură navă, din cărămidă. Orga datează din 1869, fiind lucrarea meşterului Scheffer Karoly. Coroana deasupra amvonului a fost realizată în 1865. Cel mai vechi clopot datează din 1693. Comunitatea romano catolică are o capelă pentru rugăciune.

Începuturile învăţământului sunt datate din secolul al XVI-lea, în 1569 satul avea deja învăţător. În 1872 s-a înfiinţat şcoala comunală, azi aici funcţionează clasele I-VIII. Clădirea instituţiei a fost renovată de curând , fiind lărgită şi modernizată. Satul a depus o activitate însemnată în domeniul dezvoltării culturii şi învăţământului. În 1888 s-a înfiinţat o Asociaţie a Cititorilor şi o Organizaţie a Iubitorilor de Artă. În 1891 s-a format şi un cor.

La Boroşneu Mare se derula o intensă viaţă economică deja în secolele trecute. În 1847 satul a primit autorizaţie pentru organizarea a patru târguri naţionale şi a unuitârg săptămânal. Târgurile de vineri şi pieţele de păsări erau foarte renumite. Azi principala sursă de venit a localnicilor este agricultura, mai mulţi îşi caută de lucru în reşedinţa de judeţ. Diferitele servicii sunt oferite de unităţile comerciale.Câţiva localnici îşi completează veniturile cu producerea cărămizilor. În dezvoltarea economiei un rol important îl are conducerea comunei. Consiliul local şi primarul se străduiesc să refacă infrastructura cu ajutorul unor programe şi investiţii, asigurând totodată condiţii mai bune de trai pentru realizarea unei imagini pozitive despre comună. Împrejurimile deosebit de frumoase ale Boroşneului Mare sunt bogate în specii rare de plante, iar peiajul feeric este ideal pentru recreere şi excursii.